Comuna Bogdand (video) 

se afla la 60 km de municipiul resedinta de judet Satu Mare pe drumul judetean DJ 196, fiind situata la zona de granita dintre judetele Satu Mare, Maramures si Salaj

Satele care formeaza comuna sunt:
o Bogdand
o Babta
o Corund
o Ser

Comunele cu care se invecineaza Bogdand sunt: Samsud la sud-est si Chiejd la sud-vest, comune care fac parte din judetul Salaj; la nord-est se afla comuna Bicaz din judetul Maramures iar la nord, nord-vest si la est este marginita de comunele Socond, Supuru si Hodod din judetul Satu Mare.
Din punct de vedere geografic, comuna Bogdand se situeaza in zona de piemont a unitatii denumite Culmea Codrului care la randul ei se inscrie in cadrul Platformei Salajene nordice. Astfel, comuna este impresurata de o parte si de alta de dealuri impadurite sau acoperite cu pajisti naturale la poalele carora se intind campii cu pamanturi roditoare. Paraul Maja scalda pamanturile comunei pe directia sud-est catre nord-vest, avand un debit de apa care creste considerabil in perioada ploioasa a anului. Satul Babta este strabatut de Paraul Cerna care se varsa mai apoi in Crasna. Reteaua de cai de comunicatie este destul de diversificata fiind formata din drumuri judetene, drumuri comunale si strazi. Legatura cu resedinta de judet se face pe Drumul European 81 si pe Drumul Judetean 196. Suprafata totala a comunei este de 82,94km2 .

Solurile sunt silvestre podzolice brune si brune galbui favorabile culturilor de porumb, grau, floarea-soarelui, secara, orz, cartofi, fasole, viilor, pomilor fructiferi si pasunilor. Padurile din etajul dealurilor au o compozitie floristica variata cuprinzand speciile lemnoase asa cum sunt cunoscute de localnici: gorun, cer, carpen, fag, jugastru, frasin, paltin, plop. Plantele din flora spontana sunt deosebit de variate, de la buruieni la paiusuri. Amintim cateva plante din peisajul floristic: vioreaua, toporasii, iarba campului, trifoi, sunatoarea, leurda, brebenei, mosuti, fraga de camp si de padure pana la laleaua pestrita.
Fauna cuprinde animale ca: mistretul, caprioara, cerbul carpatin, lupul, vulpea, veverita, iepurele, viezurele, jderul, iar ca pasari: mierla, ciocanitoarea, pupaza, bufnita, fazanul, graurul, uliul, cioara, cotofana, privighetoarea s.a.

Localitatea Bogdand se afla situata în sudul judetului Satu Mare, asezare limitrofa judetului Salaj. Geografic se situeaza în zona de piemont a unitatii denumita Culmea Codrului, care la rândul ei se înscrie în cadrul Platformei Salajene nordice. Adaugam aici ca se afla aluvionata de pârâul Maja, care strabate localitatea pe directia sud-est, nord-vest. Din istoricul comunei amintim cateva elemente interesante si anume: la sfarsitul sec. al XIV-lea teritoriul satului Bogdand a fost proprietatea a doi feudali care se numeau Magdad si Bogdad. Satul a purtat pentru o perioada numele de Magdad, dar in secolul urmator a dobandit denumirea de Bogdad. Astfel se deduce ca actuala sa denumire s-a format dupa numele feudalului de mai sus. Pe atunci satul era alcatuit din 40 de case si era asezat pe malul vaii Maja, pe un teren supus inundatiilor. De aceea locuitorii i-au cerut feudalului Bogdad sa le aprobe sa-si mute satul. Cererea le-a fost aprobata si ca atare locuitorii s-au mutat cu locuintele pe locul unde azi se situeaza centrul satului Bogdand.

In ce priveste satul Babta, acesta s-a format prin sec. XIV-XV ca urmare a persecutiilor si terorizarilor regimului feudal, unde din catunul numit Oarza un grup de trei familii cu numele de Balaj si Boian s-au refugiat in padurile ce existau pe teritoriul unde azi se gaseste satul Babta. Referitor la dobandirea denumirii de azi se spune ca una din acele familii avea ca membru o baba si fiind unica batrana ii spuneau "Babuta", diminutivul cuvantului "Baba" de unde se spune ca aceasta localitate si-ar fi dobandit denumirea de azi "Babta".

Satul Corund este atestat documentar inca din 1423 si se remarca prin existenta uneia dintre cele mai frumoase monumente din judetul Satu-Mare: Biserica din lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" care a fost construita in anul 1723.

Satul Ser apare prima data in documentele medievale din 1349 sub denumirea de Sceertelek. Biserica satului a carei prima atestare dateaza din 1470 apare ca o biserica din piatra cu doua turnuri. Pe locul acestei biserici a fost inaltat un alt lacas de cult in 1793, care este si in ziua de azi biserica reformata.